Maghiran: proprietati, beneficii, mod de utilizare, contraindicatii

Maghiranul (Majorana hortensis) este o planta aromatica si medicinala ce se aseamana foarte tare cu oregano, ambele plante fac parte din aceiasi familie, a Lamiaceaelor. In continuare vom descoperi care sunt efectele benefice ale maghiranului, cum poate fi recunoscuta aceasta planta medicinala si cum poate fi deosebita de oregano, modul de utilizare, contraindicatiile si multe alte informatii despre maghiran.

In popor planta de maghiran este cunoscuta si sub numele de sovarf, mighiran, margeran si maghereta.

Planta originara din zona Marii Mediterana  a fost aclimatizata si in alte regiuni ale lumii.

Florile, frunzele si tulpinile de maghiran erau utilizate in trecut ca ingredient cheie in anumite ritualuri savarsite de preoti.

Conform surselor scrise din secolul XV, maghiranul era medicament pentru toate bolile.

In prezente, frunzele de maghiran sunt nelipsite in industria alimentara.

Sunt condimente de baza pentru muraturi si mezeluri.

Frunzele proaspete ofera savoare deliciilor culinare moderne.

De asemenea sunt utilizate si in terapiile naturiste alternative in tratarea afectiunilor musculare, circulatorii, digestive, neuronale s.a.

Maghiran planta medicinala: caracteristici generale

Maghiranul este o planta perena erbacee, ce creste bine in zonele calde din Europa Mediteraneana, Europa Centrala, Africa de Nord si Asia (Turcia). In Romania poate fi intalnita frecvent in gradinile de mirodenii sau alaturi de flori de sezon, pe dealurile salbatice sau in culturi organizate.

Se dezvolta bine in soluri usor acide, neutre sau usor bazice.

Planta are pretentii moderata fata de umiditate si lumina, insa este foarte sensibila la ger.

Plantele au talie medie, cresc pana la aproximativ 30 de cm, însă dacă condițiile le sunt prielnice ating si 60 cm.

Sistemul radicular este slab dezvoltat.

Tulpinile sunt fine, subțiri și au culoare verde-cenușiu, la maturitate capătă culoarea roșiatică.

Acestea sunt puternic ramificate si de aceea formează aspect de tufa.

Frunzele cresc in perechi opuse, sunt marunte, usor paroase, simple si ovale.

Perisorii aflati pe suprafata frunzelor se simt netezi si placuti la atingere.

Florile sunt marunte, roz pal se deschis incepand cu luna iulie si sunt agreate de insecte, in special de albine.

In scop medicinal sunt utilizate partile aeriene, care trebuie recoltate in perioada iulie-septembrie, cand vremea este frumoasa.

Organele maghiranului sunt intens aromate, au gust usor iute, usor citric, usor dulce.

Mirosul acestora este puternic si imbietor.

Maghiran: proprietati 

Frunzele tinere si florile de maghiran sunt bogate in uleiuri volatile (terpinen, pinen, carvacrol), acizi grasi, triterpene, substante flavonoide, vitamina A, C, fire, calciu si fenilpropanoide (substante chimice cu efect antiinflamator).

Proprietatile maghiranului sunt deosebite: sedative, stomahice, antiinflamatoare, antiseptice, antispastice si carminative.

Maghiran: beneficii

1. Ajuta la eliminarea secretiilor bronhice.

Uleiurile volatile si fenilpropanoida, actioneaza  rapid asupra bronhiilor, indepartand secretiile in exces si grăbind dezinflamarea acestora.

Tusea este calmata si respiratia  usurata.

Preparatele cu maghiran sunt eficiente in cazurile de raceala comuna, bronsita, sinuzita, viroaze respiratoii si alte afectiuni ale plamanilor.

2. Vitaminizeaza organismul.

Plantele de maghiran sunt bogate in vitamine si minerale, consumul acestora ajuta la vitaminizarea celulelor.

Preparatele cu maghiran sunt indicate in timpul iernii, astfel se previne instalarea starii de slabiciune, datorata carentei de substante nutritive.

3. Eficient in calmarea afectiunilor gastro-intestinale.

Tinctura cu maghiran este eficienta in cazurile de indigestie, crampe abdominale si alte afectiuni ale intestinelor.

Este un remediu potrivit in starile de greata, de asemenea ajuta la expulzarea gazelor intestinale.

Substantele flavonoide ajuta la neutralizarea radicalilor liberi si favorizeaza eliminarea toxinelor la nivel intestinului gros.

4. Calmant al sistemului nervos.

Terpinenul, compus chimic complex ce se gaseste din plin in uleiul volatil din maghiran, actioneaza asupra sistemului nervos si aupra productiei de hormoni.

Ajuta la sintetizarea serotoninei, hormonul fericirii, care ajuta la obtinerea starii de relaxare nervoasa si fericire.

5. Mentine in stare perfecta circulatia sangvina.

Maghiranul are in componente substante care fluidifica sangele, si care ajuta la cresterea elasticitatii vaselor sangvine.

Curele naturiste cu maghiran imbunatatesc circulatia, impiedica depunerea colesterolului pe vasele sangvine si micsoreaza riscul de atac vascular cerebral.

6. Proprietati antiinflamatoare.

Uleiul cu extracte de maghiran era utilizat si de sportivii greci care participau la Olimpiade, pentru calmarea durerilor musculare datorate efortului intens.

Efectul inflamator al principiilor active este rapid resimtit de sistemul muscular.

Masajul cu acest preparat are si actiune calmanta.

Alte beneficii si utilizari in lume

În continuare, voi enumera câteva beneficii și utilizări tradiționale ale maghiranului în alte țări:

Italia: Maghiranul este un ingredient important în bucătăria italiană, fiind folosit în diverse feluri de mâncare, cum ar fi pizza, paste și sosuri.

Grecia: În Grecia, maghiranul este cunoscut ca „rigani” și este utilizat ca aromă pentru carnea de miel, dar și în salate și sosuri.

Turcia: În Turcia, maghiranul este cunoscut sub numele de „kekik” și este utilizat în mod tradițional pentru a trata problemele digestive și pentru a îmbunătăți circulația sângelui.

Egipt: Maghiranul este folosit în medicina tradițională egipteană pentru a trata durerea de cap, durerile de gât și tusea.

India: În India, maghiranul este folosit pentru a trata anumite afecțiuni respiratorii, cum ar fi astmul și bronșita.

Tunisia: Maghiranul este folosit în medicina tradițională tunisiană pentru a trata afecțiuni digestive și pentru a îmbunătăți sănătatea orală.

În concluzie, maghiranul are o varietate de beneficii și utilizări tradiționale în diferite țări din lume, fiind folosit atât în bucătărie, cât și în medicină.

Este o plantă aromată și delicioasă care poate fi folosită pentru a îmbunătăți gustul diferitelor feluri de mâncare, dar și pentru a ajuta la tratarea anumitor afecțiuni.

Maghiran: mod de utilizare si remedii

Maghiranul este utilizat in curele terapeutice sub diferite forme: infuzii, tincturi, ulei, cataplasma, pulbere.

1. Ceai de maghiran, pentru ce este bun si mod de preparare.

Infuzia este un preparat ce se obtine prin amestecarea partilor uscate si macinate (frunze, tulpini si flori) de maghiran cu apa clocotita.

Se utilizeaza o lingura maghiran la 250 ml apa.

Vasul se acopera si se lasa la infuzat pentru 10-15 minute.

Dupa aceasta perioada, ceaiul de maghiran se strecoara si se pune la racorit.

Se bea cand ajunge la temperatura potrivita.

Ceaiurile sunt diuretice minunate, au efecte deosebite in afectiunile gastro-intestinale, ajuta la relaxarea sistemului nervos.

2. Tinctura de maghiran

Tinctura este un preparat complex, bogat in principii active, ce este usor absorbit de organism.

Tinctura de maghiran poate fi obtinuta prin amestecarea a 50 g organe uscate cu 200 ml alcool alimentar.

Preparatul se agita bine si se lasa la macerat pentru doua saptamani.

La final se strecoara si se depoziteaza in sticle sterile.

Se consuma 25-30 de picaturi inainte de masa.

3. Uleiul de maghiran

Uleiul poate fi achizitionat din magazinele naturiste.

Este cel mai parfumat si mai aromat dintre uleiurile terapeutice.

Ajuta la calmarea reumatismului, a durerilor musculare si chiar a durerilor menstruale.

4. Pulberea de maghiran

Pulberea se obtinute prin macinarea fina a organelor uscate, este indicata in cazurile grave de bronsita, oboseala nervoasa si indigestie.

5. Cataplasma de maghiran

Cataplasma poate fi utilizata pentru tratarea entorselor, durerilor articulare si a reumatismului.

In astfel de situatii se recomanda a fi utilizate plante de maghiran proaspete.

Principiile active sunt mai eficiente cand plantele sunt crude.

Maghiran: contraindicatii si reactii adverse

Deși maghiranul are numeroase beneficii și utilizări terapeutice, există și anumite contraindicații asociate cu utilizarea sa. În continuare, voi detalia câteva dintre aceste contraindicații:

• Reacții alergice: Unele persoane pot dezvolta reacții alergice la maghiran, în special dacă sunt alergice la alte plante din familia menta. Alergia poate cauza simptome precum erupții cutanate, mâncărimi, umflături sau dificultăți respiratorii. Persoanele cu alergii ar trebui să evite consumul de maghiran sau să fie atente la simptomele de alergie după ce consumă această plantă.
• Interacțiuni cu medicamentele: Maghiranul poate interacționa cu anumite medicamente, în special cele pentru tensiunea arterială sau pentru diabet. Persoanele care iau astfel de medicamente ar trebui să discute cu medicul înainte de a utiliza maghiran.
• Întreruperea tratamentului cu anticoagulante: Maghiranul poate reduce capacitatea de coagulare a sângelui, astfel că persoanele care iau anticoagulante ar trebui să discute cu medicul înainte de a utiliza maghiran.
• Preparatele terapeutice cu planta nu sunt indicate in perioada de sarcina si alăptare.
• Ceaiul de maghiran nu trebuie folosit de persoanele care sufera de oscilatii de tensiune arteriala, pacientii care au suferit de atac vascular cerebral si de persoanele care au temperatura corpului mai mare de 38 de grade celsius.

Descoperiti si beneficiile altor plante medicinale in Ghid de plante medicinale; lista completa a plantelor medicinale